Posted On 5 May 2013 By In Articole utile, Diverse And 301 Views

Reabilitarea termica

Reabilitarea termica
Raluca Munteanu, arhitect

De ce e nevoie de reabilitare termica ?
Scopul reabilitarii termice a imobilelor îl reprezinta reducerea transferului termic (si rece, si cald) dinspre interior spre exterior, prin pereti si prin tâmplarie. În mod ideal, o asemenea interventie trebuie sa aiba în vedere si aspectul final al cladirii – sa fie o treaba facuta serios, durabil si sa fie placuta ochiului.

Cum se face?
Sistemul termoizolant cel mai folosit în România în ultimii ani este cel pe baza de placi termoizolante din polistiren expandat de diferite grosimi (cel mai adesea se folosesc placi de 10 cm grosime). Sistemul se aplica peste fatada existenta, urmând sa fie finisat cu tencuiala decorativa. În plus, în cadrul programului de reabilitare termica al primariilor de sector este inclusa schimbarea tâmplariilor existente cu unele noi, cu rama de PVC si geam de tip termopan, termoizolant.

Rezultatul:
Imaginea noilor fatade nu este mai placuta în fiecare dintre cazuri. Uneori se folosesc culori stridente, si totusi persista monotonia si banalitatea arhitecturii blocurilor construite în perioada comunista.

Avantaje. Singurul avantaj este reducerea costurilor cu încalzirea.
Exista si dezavantaje – sau despre partea goala a paharului
Majoritatea proprietarilor din imobilele care au beneficiat de reabilitare termica nu detineau toate informt?iile necesare pentru luarea unei decizii. Ar fi fost profesionist si respectuos ca primariile sa studieze bine avantajele si dezavantajele si sa informeze complet, nu sa se grabeasca sa actioneze mizând pe dorinta de „mai bine“ a cetatenilor.
Astfel, reabilitarea termica:
·    limiteaza transferul de aer catre exterior, adica blocheaza ventilarea încaperilor interioare, reduce cantitatea de aer proaspat;
·    creste umiditatea interioara si disconfortul locuitorilor;
·   ventilarea se face doar prin deschiderea geamurilor, care permite patrunderea în locuinte a zgomotului strazii (poluare fonica), a gazelor de esapament si a prafului (aerul poluat al orasului aglomerat si neîngrijit), iar pe timp de iarna aerul foarte rece produce disconfort organismului si posibil condens pe peretii apartamentelor;
·    materialul folosit si sistemul de aplicare poate produce în timp diverse probleme de sanatate.

Alte dezavantaje. Celor care nu sunt specialisti nu le este cunoscut faptul ca polistirenul este un material inflamabil si combustibil. Prin placarea unui imobil cu polistiren creste deci riscul de incendiu. De asemenea, în procesul de producere a polistirenului apar emisii de CO2 si scurgeri poluante, iar prin ardere produce gaz si reziduuri toxice. Polistirenul este un material obtinut din petrol, care nu este reciclabil si nici biodegradabil.
Utilizarea polistirenului în constructii nu are o vechime mai mare de 15 ani, asadar nu se poate cunoaste si nici anticipa cu precizie modul de comportare în timp, pe o perioada suficient de lunga încât sa fi meritat cu adevarat interventia. Exista, de exemplu, posibilitatea ca în polistiren sa îsi faca cuib daunatorii (sa bâzâie insectele si/sau sa chitaie soarecii).
Nu este de neglijat nici faptul ca, în foarte multe cazuri, reabilitarea termica utilizând polistiren deterioreaza aspectul exterior al cladirii, mai ales în cazul cladirilor dinainte de 1950, dar exista si cladiri construite în perioada comunista care prezinta elemente compozitionale de faaada ce ar avea de suferit de pe urma „reabilitarii termice“ (în zonele Vatra Luminoasa, Bd. Iancu de Hunedoara, Soseaua Panduri, Soseaua Bucurestii Noi).

Solutia adoptata de primarii este neglijenta, ilegala si periculoasa!
Pentru ca:
·    lucrarile sunt facute fara un proiect adaptat fiecarei cladiri. Placarea ignora specificul cladirii (materiale, forma etc.) si se rezuma la îmbracare nediferentiata cu polistiren;
·    nu se executa lucrari de pregatire si verificare a stratului pe care se fixeaza polistirenul; nu se verifica si nu se îndeparteaza portiunile de tencuiala existenta care au o aderenta insuficienta, sunt exfoliate sau fara capacitate portanta; suprafata nu este verificata astfel încât sa fie plana, fara reliefuri sau asperitati.
·    nu se respecta modul de fixare recomandat de furnizori: nu întotdeauna se fixeaza cu dibluri, numarul diblurilor nu este mereu adaptat la suport, nu se protejeaza contra infiltratiilor de apa etc.
·    executia detaliilor de închidere uneori nu este completa, alteori este gresita, astfel încât stratul termoizolant nu este închis complet, ceea ce expune sistemul la umezeala, insecte, rozatoare etc., sau în cazul unui incediu, direct la flacara.

 

Ce trebuie sa contina un proiect de reabilitare?
·    releveul complet si corect al fatadei, cu indicarea materialelor, a defectiunilor, a nepotrivirilor, a zonelor de risc etc.;
·    planul de situatie cu analiza însotirii si expunerii catre curenti si vânturi nefavorabile;
·    calculul termotehnic care sa tina cont de necesarul minim de ventilatie interioara;
·    propunere de fatada reabilitata cu indicatia materialelor si lucrarilor;
·    detalii executie pentru toate elementele fatadei si pentru racordurile cu învelitoarea, trotuarul, cladirile vecine (învelitoare, ferestre, balcoane, soclu, decoratii, colturi verticale, rosturi etc.);
·    caiet de sarcini referitoare la lucrarile propuse;
·    lista de lucrari si cantitati estimate.

Estimarea costurilor unui proiect incomplet si incorect genereaza cheltuieli suplimentare, iar executantul nu poate oferi garantia calitatii operatiunilor si nu poate fi tras la raspundere pentru cele neexecutate.
Nu toate cladirile se termoizoleaza la fel!
Cladirile din caramida sau lemn (de obicei cladirile vechi) sunt construite în sistem deschis, traiesc împreuna cu mediul înconjurator (aer, apa, clima) printr-un echilibru subtil si fragil – se spune ca „respira“. Un sistem deschis permeabil permite vaporilor de apa sa traverseze masa elementelor de constructie si regleaza în mod natural echilibrul optim.
Cladirile din beton, BCA (denumite în mod curent „moderne“) sunt în general impermeabile, în maniera artificiala – sistem închis. Un sistem închis împiedica vaporii de apa sa patrunda în masa elementelor de constructie. Acumularea de umezeala în interior (din respiratia oamenilor, bai, bucatarii) poate provoca disconfort si mediu nesanatos (mucegai, igrasie) si sunt necesare sisteme mecanice de reglare a climei interioare pentru a atinge parametrii optimi.
Exista termoizolari lucrate bine. Sunt mai scumpe, dar profesioniste si mai sanatoase, chiar daca nu atât de „electorale“. Vita ne învata ca nu orice economie este si benefica! Vom lasa timpul sa ne arate daca avem dreptate sau suntem doar „Gica-Contra“, dar este pacat de risipa produsa de lucrari inutile sau de proasta calitate si de vesnica lor reparare.

Articol preluat de pe www.infobdb.ro

About

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading Google+ Comments ...