Posted On 6 May 2013 By In Diverse And 416 Views

Testamentul

Potrivitarticolului 650 din Codul Civil patrimonial succesoral se poate transmite nu numai in temeiul legii (la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege), dar si in temeiul vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin testament, caz in care mostenirea este testamentara.
Art. 802 din Codul Civil defineste testamentul ca fiind un act revocabil prin care testatorul, pentru timpul incetarii sale din viata, da tot sau de o parte din avutul sau.
Testamentul este un act juridic deoarece cuprinde manifestarea de vointa a testatorului cu intentia de a produce efecte juridice si ca atare, pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca conditiile de fond prevazute de lege pentru orice act juridic
Testamentul este un act juridic esentialmente personal, in sensul ca nu poate fi incheiat prin reprezentare sau prin incuviintarea ocrotitorului legal.
Sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul trebuie sa fie incheiat intr-una dintre formele prevazute de lege. Posibilitatea de alegere a testamentului este limitata de formele reglementate strict de lege. Daca legea nu prevede altfel, efectele dispozitiilor testamentare se produc numai la moartea testatorului.

Testamentul este un act esentialmente revocabil. Pâna in ultima clipa a vietii testatorul poate revoca sau modifica unilateral dispozitiile sale testamentare. El are un drept absolut, deci nesusceptibil de abuz de a revoca dispozitiile testamentare si sub nici o forma nu poate renunta valabil la acest drept.
Testamentul trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate ale actului juridic in general, precum si unele conditii specifice. Acesta inseamna ca el trebuie sa exprime un consimtamânt valabil al testatorului, testatorul trebuie sa aiba capacitatea de a testa, iar beneficiarul pe aceea de a primi prin testament, obiectul testamentului trebuie sa fie licit si posibil, si, in sfârsit, cauza acestuia sa fie licita si morala.
Consimtamântul este unul din elementele oricarui act juridic, deci al testamentului, intrucât exprima vointa autorului la incheierea actului juridic respectiv.
Lipsa consimtamântului, adica a manifestarii unilaterale de vointa in cazul testamantului este sanctionala cu nulitatea absoluta, acestuia lipsindu-i in acest caz unul din elementele de validitate fara de care nu poate exista.
Potrivit Codului Civil Român este posibil ca o manifestare de vointa (consimtamânt) sa fie valabila, deci neafectata de vicii, dar acest lucru singur nu este suficient pentru a asigura validitatea testamentului, impunându-se in plus ca, pe de o parte, ea sa emane de la o persoana cu capacitate de a dispune prin liberalitate, iar pe de alta parte ca persoana in favoarea caruia este facut tastamentul sa aiba capacitatea de a primi liberalitati.

Nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de a dispune prin liberalitati.
in categoria incapacitatilor de a dispune includem:
-incapacitatea prevazuta de articolul 806 din Codul Civil, potrivit caruia minorul sub 16 ani nu poate dispune in niciun fel prin testament;
-incapacitatea prevazuta de articolul 807 din Codul Civil, potrivit caruia minorii intre 16-18 ani nu pot dispune decât de jumatate din ceea ce ar putea dispune ca majori;
-incapacitatea prevazuta de articolul 809 din Codul Civil potrivit caruia minorii intre 16-18 ani nu pot dispune prin testament in favoarea tutorelui lor;
-incapaciatea interzisilor judecatoresti si a persoanelor care fara a fi puse sub interdictie, sunt lipsite de discernamânt la momentul incheierii actului de dispozitie testamentara.

Incapacitatile de a primi prin testament pot fi de folosinta sau de exercitiu.

Incapacitatea de folosinta

-incapacitatea persoanelor fizice pâna la data deschiderii succesiunii si a persoanelor juridice care nu au luat fiinta;
-incapacitatea persoanelor juridice de a primi prin testament liberalitati care nu corespund scopului lor, determinat prin lege, actul de infiintare sau statut;
-incapacitatea medicilor si farmacistilor legate de la cei pe care i-au ingrijit in ultima boala de care acestia au decedat, dar liberalitatea a fost facuta in cursul acestei boli;
-incapacitatea preotilor de a primi legate de la cei pe care i-au asistat religios in cursul ultimei boli;
-incapacitatea ofiterilor de marina de a primi legate de la calatori aflati la bordul navelor in cursul calatoriilor maritime, daca nu sunt rude cu testatorul.

Incapacitate de exercitiu

intrucât acceptarea unei liberalitati este un act ce depaseste sfera actelor de administrare, minorii si interzisii lipsisi de capacitate de exercitiu nu pot exercita acest drept decât prin reprezentantii lor legali.
Ca orice act juridic, testamentul pentru a fi valabil trebuie sa aiba un obiect determinat, licit si posibil.
Dat fiind faptul ca testamentul produce efecte doar de la data deschiderii succesiunii, inseamna ca valabilitatea obiectului testamentului se apreciaza in raport cu acest moment si nu cu acela al intocmirii testamentului.
Dupa cum s-a subliniat in doctrina, cauza constituie motivul impulsiv si determinant al testamentului, care, prin reprezentarea mentala a unui scop anume, difera de la caz la caz. Pentru ca testamentul sa fie valabil este necesar sa aiba o cauza licita si morala.
Având in vedere importanta si gravitatea efectelor pe care le produc dispozitiile testamentare si pentru protejarea, pe cât posibila a vointei testatorului impotriva unor influente si presiuni, precum si pentru a nu lasa indoiala asupra existentei si sensului manifestarii de vointa anumite forme testamentare pe care trebuie sa le imbrace vointa testatorului pentru a putea produce efecte juridice.
Reglementând o varietate relativ mare de forme testamentare legea consacra conditii de forma care sunt generale, comune tuturor testamentelor: forma scrisa si forma actului separat.

Forma scrisa

Indiferent de forma testamentului si chiar daca testamentul in imprejurari exceptionale, in toate cazurile testamentul trebuie sa fie imbracat in forma scrisa.

Forma actului separat

Pentru a asigura libertatea de vointa a testatorului si caracterul personal, unilateral si revocabil al dispozitiilor testamentare, legea nu permite ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unei a treia persoane.
Nerespectarea conditiilor generale de forma ca si nerespectarea conditiilor speciale de forma prevazute pentru diferite feluri de testamente se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, si, ca atare, potrivit dreptului comun, constatarea nulitatii absolute poate fi invocate de orice persoana interesata si, oricand, fie pe cale de exceptie, fie pe cale de actiune, dreptul de a invoca fiind imprescriptibil.

Sursa: http://www.ghidulocatarului.ro/

About

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading Google+ Comments ...